De ce portarul de la RAEF nu va ajunge niciodata director general ?

articol preluat de pe Wall-Street

"M-am dus la RAEF intr-o zi. Portarul imi deschide o usa mare, de sticla, cu un scartait lugubru, pe care cred ca l-au auzit si cei de la sediul central al PNL, de peste Bulevardul Aviatorilor. Usa se inchide in urma mea cu acelasi scartait prelung. Cum nu eram in intarziere, ba chiar ajunsesem cu cateva minute mai devreme, ma opresc sa-l intreb pe portar de ce nu face nimic cu usa aceea. « Eu nu sunt de la RAEF, sunt de la firma de paza. » « Inteleg, dar eu nu v-am intrebat de unde sunteti, ci de ce nu faceti ca usa sa nu mai scartaie. » « Dar asta nu e treaba mea, eu sunt pus aici sa pazesc ! » « De acord, dar usa asta va scartaie in cap din minut in minut, pana una-alta, ca sa nu mai spun ca ar fi si mai politicos fata de cei care intra sa nu fie intampinati in acest fel. » Omu’ incepe sa se enerveze si sa ridice vocea: « Dom’le, nu intelegeti, eu sunt paznic aici, nu mi-a spus nimeni sa ma ocup si de scartaitul usii. Si, oricum, nici nu as putea sa parasesc obiectivul. » « Da, dar ati putea sa-i rugati pe cei de aici sa trimita pe cineva cu putin ulei, si gata, se rezolva imediat. » « Dom’le – aproape strigand si cu ochii dilatati – nu intelegeti odata ca eu nu pentru asta sunt pus aici? » Si discutia a mai continuat in acelasi fel cateva minute bune. Am intarziat la intalnirea cu RAEF-ul...

Recunoasteti personajul? Eu il intalnesc in fiecare zi. Vine si ma intreaba de ce el nu reuseste sa-si gaseasca un job mai bun, asa cum reusesc altii. Sau sa ma intrebe de ce, dupa atatia si atatia ani de experienta, nu a ajuns director general la firma lui de paza. Ar avea mai multe sanse daca ar face un master la Spiru Haret? Sau chiar un MBA? Merita sa-si vanda casa ca sa se inscrie la MBA? Dar pot eu sa-i garantez ca dupa aceea va obtine postul? Si tot el isi da raspunsul: « Stiu eu cum merg lucrurile in Romania, daca nu ai pile si daca nu cotizezi, s-a terminat, nu te promoveaza nimeni... »

George Butunoiu

Mda...ar cam trebui sa meditam putin

Guns N'Roses - copilaria si adolescenta maturilor care vrem sa fim

S-au nascut odata cu mine si cu multi altii, in 1985, si am crescut pe melodiile lor, nemuritoare. Posterele (din Popcorn, Bravo) cu Axl Rose si cu trupa lipite pe pereti au iscat certuri cu multe mame pe motiv ca distrugeam zugraveala, iar baticurile asemanatoare celor pe care le purta Axl Rose le mai pastrez si acum.

Iti aduci aminte copil mare de the good old days ;-)?

Ai iubit pe "November Rain" ascultata la casetofon,



Ai plans pe "Don't Cry" (eu aproape plang si acum fara motiv),



Aveai in inima dragoste pura de copil pe "Since I don't have you"



Quitar solo-ul lui Slash din "Estranged" iti provoaca si acum fiori



All we need is just a little "Patience"



Iuuuuu cuuuuud beeee maaaaiaan,("You could be mine") nu are nevoie de vreo descriere



Si nu in ultimul rand "Sweet child of mine"



Este foarte ciudat cum asemenea melodii au puterea de a ne transpune in trecut... iti amintesti exact cum te simteai, iti amintesti mirosul trecutului, gustul, libertatea, inocenta, dragostea...

Romania, bateria rezista

Euro creste - bateria rezista,
TVA creste – bateria rezista,
Preturile cresc – bateria rezista,
Gropile cresc – bateria rezista,
Prostia creste – bateria rezista.

Concluzia : cu cat cresc lucrurile nasoale, cu atat ne calim bateriile. Prin urmare, faptul ca traim in Romanica ne face mai puternici, mai isteti, mai rezistenti. Nu ne lasa nimeni sa uitam ca traim aici, prin urmare eu imi incarc bateriile in fiecare dimineata prin optimism si pozitivism si cu melodia : “hai sa emigraaam, in Americaaaa”.




Post scris pentru concursul “Incarca-ti bateriile!”, organizat de Varta Romania.

Sustin Bilbor

Caldura, agitatie, stress, praf, oameni, multi oameni, tipete, claxoane, nervi, semafoare, blocaje, Basescu, Boc, gropi, greve... BUCURESTI :)

M-am inscris in comunitatea Bilbor, am vrut sa iau o gura virtuala de aer, si am putut. Poate pare aberant, dar pentru cateva secunde m-am imaginat in acel loc desprins de lume, am respirat cel mai proaspat aer, am vazut cele mai multe stele pe cer, am ascultat muntele, am imbratisat copacii.

Si am revenit la 'caldura, agitatie, claxoane...' , dar de data asta cu mintea limpede ca izvoarele de la Bilbor.

Inscrieti-va si voi AICI !

Notting Hill

Mergem pe acelasi drum, nu unul in fata celuilalt, mergem alaturi sfidand furtuna, privim unul in ochii celuilalt si amandoi in aceeasi directie...ne uitam la noi departe... in infinitul timpului

prea rai sau prea saraci?

Another day in paradise
 
Dimineata...ora 8 fara 10. In drumul meu spre munca ma intalnesc in fiecare dimineata cu o biata cersetoare; "locuieste" in fata unei shaormerii, casa ei din carton si zambetul pe care il are mereu pe fata o pazesc de rautatile celor din jur, iar cainii si ei adoptati de cei de la shaorma ii sunt prieteni si colegi de suferinta.

Din cand in cand, cate un om cu inima mai mare ii lasa cate un pachetel cu ceva de-ale gurii. La fel s-a intamplat si in dimineata respectiva, o plasa cu mancare statea pe "casa" din carton, asta pana cand din autobuz coboara un nene la vreo 50 de ani, se uita la plasa, in plasa, ia plasa si pleaca. Toti ce care au vazut au inceput sa tipe, dar omul nostru, care nu arata nicidecum ca nu ar avea ce manca, in continua linistit drumul...in spatele lui, biata cersetoare...era tot cu zambetul pe fata, dar cu lacrimi in ochi...

Nu putem da vina pe saracie...Cum am devenit atat de rai?

Bilbor

"Nu-i pamant ca si Ardealul nu e om ca ardeleanu' "
Si da, sunt mandra ca sunt ardealeanca, sunt mandra ca sunt "molcoma", ca nu sunt grabita, ca nu sunt stresata, ca sunt vesela :)
Am avut noroc sa ma nasc intr-un loc ferit de toate relele cred eu, intr-un loc "uitat de lume", dar care era lumea mea. Am crescut inconjurata de munti si aer curat, de oameni buni la suflet, si oricat de departe as fii, acel loc ma cheama necontenit reamintindu-mi sa nu uit de unde am plecat, sa nu-mi uit radacinile, sa nu-mi uit casa.
Intamplator am aflat ca Bilborul (localitatea cea mai pura din Romania dupa cum se spune) a devenit din ce in ce mai mediatizat, cu siguranta din cauza faptului ca o fabrica de apa minerala a inceput sa se infrupte din bunatatile acelui loc.
E un lucru bun, dar eu sper din toata inima ca acest lucru sa nu distruga acest "colt de rai"
Mai jos, cateva poze, promit ca mai pun :)

Tudor Chirila: "am pierdut dreptul de a interpreta cantecele pe care le-am compus impreuna..."

"Obiectiv, am pierdut dreptul de a interpreta cantecele pe care le-am compus impreuna cu fostii mei colegi fara sa cer si sa obtin acordul acestora. Ideea acestui acord mai ales, am privit-o ca nejustificata si absurda. Nu pot accepta sa-mi rascumpar munca. Instanta a decis insa, si nu ne ramane decat sa ne supunem acestei decizii."
Asta spunea Tudor Chirila dupa ce tribunalul a hotarat ieri ca Vama nu mai are voie sa cante melodiile Vama Veche...
Sunt melodiile cu care am crescut, "Am doar 18 ani" a fost imnul clasei in liceu, am cantat "Hotel Cismigiu" pe holurile caminului in facultate cand "nu am bani nici de paine, n-am platit nici chiria" era un adevar absolut, suspinam la Epilog, indragostita fiind in secret de un coleg de clasa,"Vara asta am sa ma-ndragostesc" era ca o gura de aer inainte de vacanta de vara, "Nu am chef azi" ascult si azi sufocata de dead-line-uri, proiecte sefi si sefuti si alte animale corporative, si lista poate continua la nesfarsit

Fiecare melodie miroase a ceva frumos din trecut, trezeste trairi si nu ma lasa sa uit momente frumoase alaturi de prieteni... Justitia nu are dreptul sa ne ia asta...Justitia nedreapta nu poate sa opreasca fanii sa cante aceste melodii la concertele Vama... Avem incredere in tine Tudor

Aimer...

Capul taiat, sabia nu-l pleaca...

Sa-ti faci curat in casa, sa nu lasi vasele murdare in chiuveta, sa nu porti aia, sa te speli pe maini, sa nu ai burta, sa faci ce zice seful, sa fii supus, sa off, sa faci mereu "ce e bine, ce trebuie", sa cauti mereu armonia, sa fugi de punctele tale de vedere... E usor sa fugi, e usor sa fii docil, e usor sa stai cu capul in nisip, dar ce te faci cand deschizi ochii si vezi ca altii isi fac nevoile pe capul tau plecat?

Nu arunca gunoaie pe strada, inchide apa cand te speli pe dinti, nu intarzia, nu mintii, nu mai fii jigodia cu prea multa personalitate, nu fii ipocrit! Fara rost! O voce milenara cu miros de vulpe vicleana, iti urla in timpane : "Capul plecat, sabia nu-l taie! Ce vrei copile? Ti s-a urat cu binele? Stai in banca ta, ce te bagi unde nu-ti fierbe oala? Asa am zis EU! D'aia!"

Si din curtea prafuita plina de oratanii si fiare nefolosibile se ridica romanasul, si din el toti copiii copiilor lui, si viitorii, si supra-viitorii, toti stand cuminti in bancile lor, de frica vocii viclene cu miros de vulpe. Si le e frica sa vorbeasca. Se vaccineaza cu bolile tuturor animalelor, mananca oua facute artificial, beau lapte conform standardelor UE ca ala de la stana e plin de bacterii, si stau in banca lor.

Deci taci fraiere, supune-te, si macar vei avea o viata de sluga! E mai bine decat sa risti sa stai cu privirea inainte si sa nu te lasi calcat in picioare! Da, supune-te, condamna-ti urmasii la slugageala, fa cum spune 'ala mare'! Nu, pentru ce-ti trebuie tie caracter si personalitate? Dar nu vai, sunt complet inutile, supune-te, fa treaba altora, nu spune niciodata, dar niciodata NU, si atunci vei fi cu adevarat FERICIT! Dar ai grija cat stai cu capul plecat ca face rau la coloana vertebrala ;)

C'asa am zis EU!!!

Mandrie si Prejudecata

Cand realitatea, lucrurile si persoanele negative isi fac avant cu A mare in viata mea, incerc sa le ignor oricat de mare ar fi intensitatea lor.. iau o carte usoara, imi golesc universul interior de toate trairile negative, si ma pierd in paginile cu miros de vechi. De data asta am ales Mandrie si Prejudecata, a lui Jane Austen , o carte pe care am evitat-o ani de-a randul, si care zacea parasita intr-un colt al casei. Si nu mi-a parut rau.
Nu este o poveste de dragoste naucitoare, nu are intamplari care-ti taie rasuflarea, este o scriere aproape 'telenovelistica' as putea spune, insa cu toare acestea
Elisabeth si Mister Darcy mi-au tinut companie cateva seri la rand, reusind sa ma transpuna in aristrocatia secolelor 18-19, sa ma regasesc in replici, in trairi...
    Elizabeth şi Darcy sunt două personaje şi personalităţi puternice, genul de personaje pe care nu le-ai vedea niciodată împreună pentru că nu s-ar suporta şi totuşi exact genul de personaje între care s-ar putea înfiripa Dragostea, sentimentul cu D mare, ăla dureros, ăla care te face să înţelegi că doar o iubire ce te răneşte e mai puternică decât una care nu are nici un obstacol de sărit. În cazul celor doi, factorii care intervin în curgerea lină a evenimentelor sunt chiar cele două elemente din titlu: mândria lui şi prejudecăţile ei, sau mândria ei şi prejudecăţile lui, mă rog, oricum ar fi, amândoi au o raţiune impresionantă şi totuşi se lasă prostiţi de încăpăţânare şi ghidaţi de mândrie. Mai adăugăm la amestecul asta nişte femei intrigante şi hapsâne, reguli nescrise ale societăţii, baluri şi trăsuri, săptămâni petrecute la diverse castele, domenii elegante, invidie, falsitate, domni manieraţi sau din contră, nişte snobi sau parveniţi, şi am putea acoperi în mare parte subiectul din Mândrie şi prejudecată.

Cu alte cuvinte, mi-a placut, m-a relaxat, m-a incarcat cu energie :)

"Gândeşte-te la trecut numai în măsura în care amintirea lui îţi aduce bucurie."

"Sunt puţini aceia pe care-i iubesc cu adevărat şi mai puţini încă aceia despre care am o părere bună. Cu cât cunosc lumea mai mult, cu atât mă nemulţumeşte mai mult: fiecare zi îmi întăreşte credinţa în nestatornicia firii omeneşti şi mă convinge de puţinul temei care se poate pune şi pe ceea ce pare a fi merit şi pe ceea ce pare a fi bun-simţ."


(Mândrie şi prejudecată, Jane Austen)

Povestea Magarului

"Trăia odată un ţăran care avea un măgar. Într-o zi nefericită, ăsta ia şi cade într-o fântână veche. Zbieră de spaimă, apoi începu să strige după ajutor. Ţăranul veni într-o fugă, evaluă situaţia, încreţi fruntea, puse chepca pe-o ureche şi crăcănă mâinile prin părţi a neputinţă: “Ei cum, dracu, să-l scot din groapă?” Apoi zăbovise un timp în judecata lui de ţăran: Aşăă, zise îndoind un deget, măgarul e bătrân. N-are multe zile. Până la Paşti zdohneşte precis. Tot aveam de gând să cumpăr unul mai tânăr. Pe urmă, îndoi al doilea deget, 

STERGE PRAFUL , DACA TREBUIE

- Din Viata -

< value="<$BlogArchiveURL$>"><$BlogArchiveName$>




Sterge praful, daca trebuie, dar oare n-ar fi mai bine sa pictezi un tablou sau sa scrii o scrisoare, sa coci o prajitura sau sa plantezi o samanta, cantarind diferenta intre a vrea si a avea nevoie?
Sterge praful, daca trebuie, dar vezi ca nu prea e timp, cand sunt rauri in care sa inoti si munti pe care sa te cateri, muzica de ascultat si carti de citit, prieteni de iubit si viata de trait..
Sterge praful, daca trebuie, dar lumea e acolo afara, cu soarele in ochii tai, cu vantul prin parul tau, o fulguiala de zapada, o rapaiala de ploaie.
Aceasta zi nu se va mai intoarce niciodata.
Sterge praful, daca trebuie, dar tine bine minte batranetea va veni si ea nu e intotdeauna blanda.
Iar cand va fi sa te duci, si va trebui sa te duci o data si-o data, Tu, chiar tu insuti, vei lasa in urma ta mult praf.
Nici nu pot sa va spun cat de multe ore, nenumarate, mi-am petrecut FACAND CURATENIE!
Obisnuiam sa petrec 8-12 ore pe zi IN FIECARE weekend, ca sa ma asigur ca totul este perfect, in caz ca vine cineva. Apoi mi-am dat seama intr-o buna zi ca nimeni nu mai avea sa vina. Erau cu totii afara, traindu-si viata si distrandu-se! Acum, cand vin oameni la mine in vizita, nu simt deloc nevoia sa justific "starea" in care se prezinta casa mea. Ei sunt mult mai interesati sa afle ce am mai facut pe cand eram plecat, traindu-mi viata si distrandu-ma. Daca inca nu v-ati dat seama, va rog sa fiti atenti la acest sfat: "Viata e scurta. Bucurati-va din plin de ea!"

O casa devine un camin atunci cand poti scrie "Te iubesc" pe mobila.

copyright....

Cum ar fi lumea fara ROMANIA?

preluat de pe cabral.ro

Lucky ....song of the day ;)

- MusiQue -

< value="<$BlogArchiveURL$>"><$BlogArchiveName$>

Ma doare-n replica - Horatiu Malaiele

"Viata este o boala mortala cu transmitere sexuala"






Cu-Cur-Uz :))))

song of the day

asa incepe o noua zi...

Poate ca din cauza toamnei, a vremii, sau a nu-stiu-ce, te trezesti fara sa-ti dai seama in mijlocul nebuniei din capul tau... O fi vreun inceput de depresie?(Doamne fereste) O fi varsta? O fi vreun semn de maturitate? In capul tau se da o lupta in care nici tu nu stii cine sunt rivalii, te opresti brusc, si iti spui GATA! De acum nu mai lupti cu tine insuti! Ti-au ajuns incercarile disperate de a trage de tine in fiecare dimineata sa faci CEVA, pentru ca apoi sa sfarsesti invins fara a duce nicio lupta. Gata! Gata cu incercarile de a face pe placul celorlalti! De acum doar TU contezi! O sa fii ALTFEL! Si deschizi ochii...iti dai seama ca de fapt trebuie sa-ti ridici capul de pe perna cu vise si sa incepi inca o zi din care iesi invins, te linistesti...

Realizezi ca e timpul sa incetezi sa astepti ca lucrurile bune sa se intample de la sine.

Iti dai seama ca nu esti perfect, si ca nu toata lumea te va aprecia, iubi, respecta si accepta asa cum esti tu, si asta este normal. Nu merita sa-ti risipesti energia incercand sa-i multumesti pe toti.

Nu va aparea nimeni cu o bagheta magica astefel incat sa faca sa se intample ceea ce iti doresti tu in viata ta. Cel pe care il iubesti nu se va schimba asa cu vrei tu iar daca stai tolanita in fotoliu, fericirea, siguranta sau un job mai bun nu vor veni singure sa-ti bata la usa.

Cel mai important este sa te simti bine cu tine insuti, sa-ti apreciezi fiecare bucatica din corp, sa nu-ti stresezi creierasul cu probleme de genul ca nu mai stau bine pantalonii pe tine, ca te-ai mai ingrasat 1 kg, ca trebuie sa fii perfect/a. Tot ce conteaza este sa ai incredere in tine.

Incepi sa-ti dai seama ca trebuie sa-ti porti singur de grija in aceasta jungla moderna, si trebuie sa inveti sa te ridici dupa fiecare cazatura!

Incepi sa-ti dai seama ca oamenii nu trebuie judecati dupa esecurile pe care le-au avut ci trebuie acceptati asa cum sunt.

Incepi sa fii deschis pentru experiente noi. Trebuie sa descoperi si sa infrunti lucrurile care alta data iti produceau teama. Tu nu stii totul, nu esti cel mai destept, nu ai pus tu coada la pruna, dar esti unic in felul tau.

Incepi sa inveti ce inseamna dragostea, sa privesti relatia pe care o ai asa cum este ea, nu cum ai vrea tu sa fie.

Inveti ca trupul tau e ceea ce te duce mai departe zi de zi, ca el functioneaza dupa anumite reguli si ca daca nu-l hranesti si nu-l ingrijesti cum trebuie se va supara pe tine. Incepi sa vezi ca anii in care chiuleai de la orele de educatie fizica se razbuna acum pe tine si te gandesti ca putina miscare in fiecare zi, n-ar face decat bine (ideea e ca trebuie sa si pui in practica)

Inveti ca in cea mai mare parte in viata primesti ceea ce meriti si esti singurul responsabil de deciziile pe care le iei!
Inveti ca daca ai un vis merita sa lupti pentru el si ca e o diferenta intre a visa ca te scalzi intr-o piscina si a fi ud in realitate.
Inveti ca pentru a avea succes ai nevoie de un plan, de o directie, de disciplina si ca e ok sa ceri ajutorul atunci cand te impotmolesti.
Inveti sa te bucuri de lucrurile simple, de zambetul unui copil in parc, de o melodie auzita in treacat la radio, de atingerea unei carti, de faptul ca poti sa te misti si poti vorbi,. Inveti ca esti norocos si n-ar trebui sa-ti bati joc ca citesti acum textul asta in timp ce stai comod iar altii n-au nici macar cu ce sa se incalte, mor de foame sau dorm pe strada.
Apoi iti promiti sa fii tu insuti, sa nu te dai batut, sa nu uiti sa razi in fiecare zi si sa nu lasi pe nimeni sa te opreasca sa-ti atingi visele
Bagi castile in urechi si pui melodia care te energizeaza si te face sa simti adrenalina curgand prin tot corpul.
Te ridici, iti iei inima in dinti si o gura mare de aer si faci primul lucru care iti va schimba viata de acum incolo.
Acum trezirea! THIS IS THE BEST DAY OF YOUR LIFE!

Festivalului BRÂNZEI şi PASTRAMEI si RĂVĂŞITUL OILOR la BRAN

“La sfârşitul lui septembrie, odată cu vremea rece, bârsanele îngrăşate sunt coborâte de la munte. Le aşteaptă stăpânii nerăbdători să le revadă întregi, sănătoase şi să-şi ia porţia de brânză. Coborârea sau răvăşitul oilor încheie într-un mod gustos anul pastoral. E o tradiţie seculară valorificată din punct de vedere turistic, mai ales pentru că oferă imagini mioritice şi mâncare tradiţională, plus râuri de muzici, ca şi de bulzuri, pastrame, brânzeturi şi must.”

Iubitorii de natură, sărbători rustice, de brânză şi pastramă ,s-au adunat weekend-ul trecut la Bran, pe Platoul „Inima Reginei” şi în Parcul Central Bran, la cea de-a cincea ediţie a „Festivalului BRÂNZEI şi PASTRAMEI”, desfăşurat în cadrul sărbătorii tradiţionale : ”RĂVĂŞITUL OILOR”, ajuns la cea de-a 41-a ediţie.

Răvăşitul Oilor şi-a meritat pe deplin numele. E drept, şi reclama. Bulzul de acolo era delicios. Branza invelita in coaja de brad iti facea cu ochiul, ciobanii te indemnau sa gusti fel si fel de bunatati. Frumos, dar groaznic de aglomerat. Mulţi ajunşi acolo fără să aibă nici cea mai vagă idee de ce. Nu m-am abţinut să nu râd în hohote când am văzut o tipă îmbrăcată şi machiată ca pentru Mall cum se holba la un bulz fără să înţeleagă ce vrea de la el sau ce vrea el de la ea. L-am văzut şi pe Băsescu, înconjurat de ciobani disperaţi să dea mâna cu el, marele păstor al ţării. Am văzut gagici picate din ultima revistă de modă, probabil proaspăt coborâte dintr-un Merţ sau Beemveu, care făceau poze lângă vaci. (Probabil pentru a avea o fotografie de familie). Si gagici catarate pe tocuri care li se infingeau in pamant. Miros de pastrama, branza, mamaliga, mititei, serbare campeneasca, aer curat, voie buna, ce-ti poti dori mai mult de la un weekend?

superficialism?

Am din ce in ce mai des impresia ca lumea in care traiesc devine din ce in ce mai superficiala. Poate e doar o impresie, poate ca asa a fost mereu dar de-abia acum am inceput eu sa o descopar...
Există o tendinţă către superficiu peste tot, superficializare, artificializare.

Pitipoance fardate in nadragi stramti pe fund, lingandu-se pe botox la aerobic, gagici cu toace de 2 metri pe munte, discutii banale doar de dragul de a deschide gura, zambete false aruncate aiurea, si lista ar putea continua la nesfarsit ca maaare e gradina Domnului.

Pragmatismul poate fi considerat o forma de superficialitate? Asta ma duce cu gandul la prietenii nostri americanii, spun asta pentru ca ei sunt poporul care au spus de-a lungul istoriei umanitatii ce mai pragmatica expresie, si anume: "time is money"...
Multi dintre noi sunt de acord sa petreaca ore in plus la birou, sa faca tot felul de sacrifii pentru cativa bani in plus, si asa uitam de placerea unei plimbari in parc, de profunzimea muntelui, de micile placeri de zi cu zi, de prieteni, de lucrurile care defapt conteaza. Am ajuns sa traim printre claxoane, injuraturi, imbulzeala si alergaturi, poluare si prostie, si culmea, ne-am mai si obisnuit cu asta. Ni se pare normal sa facem 2 ore pana la serviciu, sa vedem in jurul nostru oameni fara fete, sa inghitim fara sa mestecam toate tampeniile care ni se dau pe tava cu tot cu garnitura de catre mass-media, si sa ne vizualizam intrega viata ca pe o perioada in care sa nu facem altceva decat sa strangem mormane, gramezi, munti de bani.
Da frate, suntem o generatie care uita de adevaratele valori si toti alergam permanent in diverse directii, si nu o facem pentru a realiza ceva ce ne-ar putea bucura, ci o facem ca sa prosperam financiar, ca sa ne permitem maine cand mergem la Mall, sa ne luam si noi un “Lui’ Viton fata!?”, k e in trend na.
Si apropo de trend, nu am nimic cu revistele de “moda” din Romania, care ne invata zi de zi cum sa ne imbracam, ce se poarta primavara asta, cu ce pijamale sa dormin noaptea si asa mai departe, dar cand vad vreo pitipoanca cu niste pantofi “in trend” de la Guess cu tocu’ conic suspinand sub greutatea ei de 500 de kile, si cu bluzita roz bombon cu 5 numere mai mica, cumparata direct de la Fashion Week, care lasa la vedere mormanele de adunaturi adipoase, imi vine sa-i dau cu toate revistele deodata in cap s-o trezesc la realitate, k tre sa te uiti si in oglinda putin inainte de a incerca sa fii in trend, fata!

Si cu toate acestea, continui sa sper si poate sa ma mint ca nu toti oamenii si-au pierdut valorile. Cred ca exista si acei oameni care nu au parvenit, care si-au muncit banii cu decenta si care stiu sa se bucure si de maruntisurile vietii. Acei oameni a caror viata nu graviteaza in jurul hainelor, masinilor sau restaurantelor foarte scumpe, acei oameni care stiu sa aprecieze inteligenta si bunul-gust dincolo de vreun avantaj material. Ma gandesc cu teama ca peste 50 de ani acesti oameni vor fi total pe cale de disparitie si ce o sa ne mai facem atunci? Acum eu nu reusesc sa-mi dau seama daca lumea asta actuala de superficiali stie ceva ce eu nu stiu sau este doar o turma de oi care sunt fericite atunci cand sunt conduse?

In fine, pana una alta, hai sa nu mai fim superficiali, sa zambim sincer, sa visam ceea ce vrem sa visam, sa fim ceea ce vrem sa fim, sa privim mai des in noi, pentru ca banii nu aduc fericirea, intr-adevar o intretin poate, dar trebuie sa avem curajul sa acceptam faptul ca sunt lucruri mult mai importante.

“Cel mai fericit nu este neapărat cel care are “ce-i mai bun din toate”, ci cel ce ştie să ia ce-i mai bun din totceea ce-i iese în cale…”

Horoscop amuzant

HOROSCOP AMUZANT
Berbec
Semn de foc: scanteie
Trasatura principala: impetuozitatea.
Fraza favorita: primul!
Berbecul nu stie niciodata ce va face.
De asta, atunci cand merge, merge cu capul inainte.
Astfel, daca ajunge la linia de finis in acelasi timp cu altcineva, va putea spune: "Primul!".
Atunci cand trebuie sa treaca la actiune, nu sta prea mult pe ganduri.
Se arunca de la trambulina si, pe la jumatate, descopera ca in piscina nu mai e apa.
Cuvantul esec nu exista insa in vocabularul sau si va incerca sa-si "dreaga" imaginea prin cinism. Va spune: "Poate acum schimbati apa! Ca e mizerie in piscina!".

Taur
Semn de pamant: Casa
Trasatura fundamentala: rabdare inepuizabila.
Fraza favorita: gandesc, deci insist.
Taurul, atunci cand merge, nu ridica un picior daca celelalt este asezat ferm pe pamant. Din aceasta cauza, mai mult decat sa mearga, el face istorie. Daca Berbecul sare de la trambulina inainte sa se uite, Taurul va sti numele constructorului, materialele folosite, volumul apei si temperatura. Berbecul actioneaza cu hotarare, Taurul cu obstinatie. Berbecul vrea ca toata lumea sa-l asculte, Taurul are o rabdare fara limite incercand sa-i faca pe ceilalti sa-si schimbe parerea.In concluzie, relatia lor s-ar putea desfasura asa:
Berbecul ii spune Taurului, aflat la 10 metri distanta: - Vino aici! (asta e hotarare).
Taurul: - Nu! (asta e obstinatie).
Berbec: - Vino aici!Taurul (fara sa se miste): - Nu!
Berbecul (facand doi pasi): - Vino aici!Taurul (fara sa se miste): - Nu!
Berbecul (avansand doi pasi): - Vino aici!T
aurul (fara sa se miste): - Nu!
Berbecul (facand doi pasi, se trezeste fata in fata cu Taurul): - Vezi? Asa imi place! Sa vii unde-ti spun EU!



Gemeni
Semn de aer: rafala.
Trasatura caracteristica: mai multi intr-unul.
Fraza favorita:Adevarul e ca totul e minciuna.
Gemenii sunt ca o rafala cu corp uman: nu-i vezi sosind, nu-i vezi nici plecand. Toti avem un eu care ne conduce, dar gemenii au doua, uneori mai multe. Unul dintre ele este dulce si tolerant, celalalt este critic si uracios. De-asta, gemenii nu cunosc drumul de mijloc: ori iti vad defectele, ori calitatile, depinde de geamanul care te priveste.Daca acesta este cel dulce, iti va spune: "arati mai bine ca niciodata!"Daca dai peste cel uracios: "Cand o sa mai slabesti si tu?"

Rac
Semn de apa: marea.
Trasatura caracteristica: nesiguranta pe plan sentimental.
Fraza favorita: Simt, deci exist.
La inceput, nu-ti acorda cine stie ce incredere. Trebuie sa ti-o castigi singur, fiind afectuos si tandru. Si sa le spui de o mie de ori ca-i iubesti, pentru ca Racii sunt adevarati vampiri sentimentali si tot timpul se plang ca nu primesc suficienta dragoste.
Tu-i spui:- Te iubesc.Si Racul intreaba: Cat?

Leu
Semn de foc: soarele.
Trasatura caracteristice: nevoia de a fi in centrul atentiei.
Fraza favorita: Sunt rege / regina .
Leul este steaua zodiacului, cea mai stralucitoare.
Sunt usor de recunoscut: sunt aceia care, privind un reflector, exclama:- Trebuie sa vedeti cata stralucire ii confer!
Leul are o foarte buna parere despre sine. Daca iti este prezentat unul si tu ii spui:-Imi pare bine sa te cunosc.El va raspunde:- Te inteleg.Leii nu merg pe strada, ci defileaza. Daca strada este plina de magazine, Leul priveste vitrinele. Dar nu pentru a vedea ce este expus in ele, ci pentru a se privi pe sine. Moment in care va exclama:- M-as cumpara daca n-as fi atat de scump!

Fecioara
Semn de pamant: recolta.
Trasatura caracteristica: ingrijorarea..
Fraza favorita: Permite-mi sa te contrazic..Fecioara este o lupa cu picioare. Ajunge in casa ta si primul lucru pe care-l face este sa treaca cu degetul pe televizor pentru a vedea daca este prafuit. Si, cum are un umor sarcastic, iti va spune:- Televizorul asta are un mileu foarte frumos pe el!Nu-i scapa nimic! Sa fie ingrijorata este starea naturala a Fecioarei. Se va plange mereu:- Sunt ingrijorat, sunt ingrijorat.Si daca-i spune cineva:- Dar nu se intampla nimic.Fecioara va raspunde:- Asta ma ingrijoreaza cel mai mult

Balanta
Semn de aer: briza.
Trasatura caracteristica: indoiala.
Fraza favorita: cateodata da, cateodata nu.
Gandeste rapid.
Singurul inconvenient este ca, atunci cand ii vine o idee, odata cu ea, vine si indoiala.:
- Da, da, am hotarat, anul asta ma casatoresc.. . si daca nu anul asta, atunci anul viitor... sau in trei ani, n-am de ce sa ma grabesc.Cantecele lui Julio Iglesias, reprezentant faimos al zodiei, sunt un tratat asupra indoielii: "nici nu te iubesc, nici nu te uit", "cateodata da, cateodata nu", 'nici pisica perfida, nici caine fidel". Niciodata nativii acestei zodii nu sunt siguri de nimic si asta ii transforma in niste certareti aproape profesionisti, dar nu vor recunoaste niciodata acest lucru. Din aceasta cauza, trebuie sa-i prinzi in capcana. Tu spui:- Iti place sa te contrazici!Si Balanta va raspunde:- Nu-i adevarat! Si te pot contrazice cat vrei tu!

Scorpion
Semn de apa: lac.
Trasatura caracteristica: pasiunea.
Fraza favorita: te doresc.
Sunt usor de recunoscuti dupa ochii misteriosi. Scorpionul nu priveste, ci fixeaza direct. Ochii scorpionilor sunt ca niste ace fine care te impung atunci cand isi atintesc privirea. Pot fi hipnotizanti si pasionali, exagerat de pasionali. Cand te iubesc, te iubesc mai mult decat toti ceilalti. Daca te urasc, proportia se pastreza. Daca tu le faci cadou o carte, ei iti vor face cadou o enciclopedie. In ceea ce priveste viata amoroasa, situatia sta la fel. Tu le dai un sarut, ei vor face dragoste cu tine de trei ori la rand. Sau, daca ti i-ai facut dusmani, pazeste-te. Tu le spargi geamul la masina, el iti dau foc la casa. Sigur vor spune dupa aceea:- Nu am inceput eu..

Sagetator
Semn de foc: jaratec.
Trasatura caracteristica: adevarul verde-n fata.
Fraza favorita: iti spun sincer...Vitalitatea sa e epuizanta si intampina orice cu un suras. Sunt posesorii unui spirit delicat si a unor gafe imense. Ii recunosti cu usurinta in metrou sau in autobuz: cineva te calca de vreo 10 minute si inca nu-si da seama pentru ca te priveste si zambeste:- Salut, salut!Si, bineinteles, cand cineva iti surade asa, ce-i mai poti spune? Ce te calca pe picior? Nici sa nu-ti treaca prin cap! Daca o vei face, Sagetatorul iti va purta pica, va ridica piciorul si iti va da o lovitura in fluierul piciorului. Sagetatorul este sincer, dar nu este subtil. Se incapataneaza sa spuna mereu adevarul verde-n fata; mai devreme sau mai tarziu, spune mereu ceea ce gandeste. De asta, iti sugeram ca daca vreun nativ al acestei zodii se apropie de tine si-ti spune:- Iti voi spune adevarul...Tu sa-i raspunzi:- Dar ce ti-am facut eu?!

Capricorn
Semn de pamant: muntele.
Trasatura caracteristica: crede ca este indispensabil.
Fraza favorita: ce te-ai face fara mine?
Capricornul este o capra si caprele se lupta cu muntele si-l domina.
Daca vezi un Capricorn care se arunca de la etajul zece, urmeaza-l, caci sigur o va lua in sus. Mai mult decat in noroc, crede in efortul propriu.Capricornul, pentru a fi fericit, trebuie sa detina controlul asupra tuturor lucrurilor. Daca acest lucru nu este posibil, se enerveaza. Cam ca un preot Capricorn care, aflat pe patul de moarte, le spune calugaritelor care-l ingrijeau:- Vai! Ce o sa se aleaga de voi, cand eu nu voi mai fi, cine o sa aiba grija de voi, cine o sa va ghideze pasii?Si una dintre calugarite, cel mai probabil o leoaica, i-a raspuns:- Nu va faceti griji, Parinte, ca si Isus Hristos a murit si ne-am descurcat si fara El.

Varsator
Este o fiinta a viitorului care traieste in prezent ca si cum acesta ar fi trecutul. De-asta ne saluta ca si cum am fi prototipuri preistorice:
- Buna, Jurasicule.. Cum iti duci existenta primitiva?Le place sa surprinda cu jocuri de cuvinte si glume:- Aseara, cand nu erai langa mine, imi lipseai. Acum imi prisosesti.
Nu te ingrijora, sunt doar incercarile lor de a parea originali. Au cate o idee pe secunda; singurul inconvenient este ca atunci cand urmeaza sa o puna in aplicare, le vine alta, si alta, si alta.
Dar, pana la urma, un Varsator se misca mai putin decat un arbitru de tenis.
Ca acest nativ al zodiei care spunea:- Mi s-au intamplat atatea lucruri de dimineata... ca nu numai ca nu am avut timp sa ma ocup de ele, dar mai sunt si epuizat...


Pesti
Semn de apa: rau.
Trasatura caracteristica: visul cu ochii deschisi.
Fraza favorita: nu stii ce-am patit?
Este semnul cel mai sensibil al zodiacului.. Sunt atat de schimbatori incat par ca ar avea centrul rasului si al plansului intersanjabile. Pestii plang pentru ca le-a murit matusa si, in urmatoarea secunda, se prapadesc de ras pentru ca aceasta, biata de ea, este atat de grasa incat nu incape in sicriu.Pestii, mai mult decat a trai, stiu a exista.Daca cineva se apropie de un nativ al acestei zodii in timp ce acesta priveste apusul si-l intreaba:- Ce faci?Pestii raspund, fara sa inceteze sa priveasca cerul:- Nimic.Celalalt intreaba:- Si nu te plictisesti?Pestii vor raspunde:- Daca nu sunt intrerupt, nu.

Astia suntem...

Suntem marionetele destinului.

Niste papusi care joaca cum vor altii.

Spun ca “suntem marionete”, pentru ca nici macar nu incercam sa ne impotrivim lui, spunem doar ca “nu ne putem impotrivi destinului” ; nu facem nimic pentru a iesi din tipare.

Suntem prea neputinciosi ca să mai vedem întregul lucrurilor si prea grăbiti pentru a căuta cauzele ultime ale problemelor noastre...

Suntem atat de prea preocupati de cum sa facem bani, sa ne facem placuti, incat vedem o anormalitate in faptul ca exista si oameni care isi urmeaza visele fara sa se gandeasca la partea materiala.

"Suntem asa de anormali incat vrem sa scoatem bani, din ceva ce nu neaparat ne place, incat ii luam in deradere pe oamenii normali ce fac ceva ce le imbogateste sufletul'-a spus-o un "mare clasic in viata" :)

“The happiest people don’t have the best of everything; they just make the best of everything that they have!”

Ne pricepem foarte bine sa criticam, sa fim nemultumiti de « tara noastra de kkt », de oamenii care ne inconjoara, de strazi si asa mai departe, dar nu incercam niciodata sa schimbam ceva
Nu vrem sa schimbam felul in care privim lucrurile, paharul are intotdeauna o parte plina.

Suntem prea lejeri si prea plini de noi.

Suntem mult prea preocupati de vietile altora, si o neglijam pe a noastra.

Suntem prea ocupati sa radem de defectele altora si nu ne uitam mai intai la propria noastra persoana.

Suntem lenesi pentru a spune “multumesc” si spunem doar “mersi”.

Suntem prea prinsi in “tipare” pentru a rade necontrolat ; ne-am obisnuit sa afisam pe chipurile noastre doar un zambet comercial si gol..

Suntem prea ocupati sa acordam atentie unor persoane care nu merita atentia noastra, si ii neglijam pe cei ce o merita.

Suntem prea ocupati cu nimicuri si uitam sa le spunem celor dragi cat tinem la ei.
Uitam ca banii reprezinta cea mai neimportanta parte din viata noastra, si totusi lor le acordam cea mai mare parte din timpul nostru in defavoarea regasirii de sine, a urmariri viselor

Uitam sa calatorim, uitam sa pretuim o floare, un munte, mirosul ierbii proaspete, aerul pur al diminetii cand alergam prin parc, gustul aventurii, dar in schimb petrecem mai mult timp gandindu-ne la munca, uitandu-ne la televizor, navigand pe internet...
Uitam sa citim, dar preferam sa stam pe mess

Uitam sa-i spunem persoanei iubite “te iubesc”, uitam sa simtim, uitam sa ne traim viata, uitam de sufletul nostru, uitam ca micile detalii fac diferenta, uitam de noi insine…

Despre Masti...

Mastile…sunt indispensabile, si daca spunem ca nu le paurtam, mintim cu nerusinare…Daca nu ne-am pune mastile in societate, am fi noi insine, incapapili sa mintim, Dar totusi, spuneam ca uneori minciuna ajuta…fara acele masti, ne etalam gandirea ca o marfa pe taraba si prietenii vor fi surprinsi sa afle ce gandim despre ei…

Daca gandirea n-ar fi acoperita de opacitatea cuvintelor, am fi niste personaje mult prea transparante

Nu spun asta pentru a incuraja minciuna si ipocrizia, dar ce ar fi lumea fara masti ? Ar fi ceva anormal, parerea mea, prea am fi toti trasparenti, prea nu ar exista mister, am fi plictisitori

Exista persoane pe care le indragesti instant, datorita unei empatii intre tine si cel pe care ai ocazia sa-l privesti. La fel de bine, sunt oameni care iti sunt antipatici instinctiv. Fie pentru ca iti zgandaresc exact latura pe care incerci s-o ascunzi cat mai adanc, fie pentru ca au ce tie iti lipseste personal.
Viata e ca un teatru, iar actorii suntem noi, participand mereu la un bal mascat, purtand masti de sinceri, tupeisti, inteligenti, naivi, puternici, mincinosi, increzatori si asa mai departe
Un exemplu foarte intalnit de personaje care traiesc si „joaca” sub aceste masti sunt cei care se imbraca bine, arata agreabil, isi etaleaza ceasurile, ghiulurile(scarbos), manichiurile, fitzele pe geamul masinilor lor de prea-super-lux. Stau apatic prin restaurante, cafenele si baruri, se misca de pe-un picior pe altul prin cluburi de fitze si asa mai departe. Ii intalnesti obsesiv si n-ai cum sa nu-i distingi printre ceilalti actori: “isi bataie ochii, dau din picioare ca apucatii, injura, vorbesc agramat si schimonosit”. Mastile ii reprezinta asa cum se cuvine.Sunt foarte putini oameni care spun cu voce tare “mi-e sila de astia”. E si mai comod intr-un fel. Chestia asta ii lasa reci, nu-i intereseaza. Sunt insi care inainte sau in loc sa-si puna “intrebari” de genul, au tendinta naturala sa tolereze mut un mod de a fi dizgratios si fals pana la greata. De ce ma deranjeaza lucrurile acestea? Nu pentru ca ele sunt lipsite de sens, nu pentru ca imi place felul in care cersesc atentie si simpatie unii fanfroni isteti si nascuti sa fie clovni, nu pentru ca e cool sa critici, nu pentru ca nu ma numar printre ei J
Dar in fine, asta e un alt subiect de discutie. Ideea era ca fiecare purtam o masca, si fiecare suntem ipocriti in felul nostru mintindu-ne ca suntem diplomati, dar c’est la vie!

Fitze

Tot vorbim de fite.....clubul ala e plin de fitze, la barul ala numai fitze, la sala e plin de fitze, ochelari de fitze, haine de fitze...fitze in sus, fitze in jos...Gucci, Armani, D&G, Cavalli, Louis Vuitton, mall-uri, telefoane, bla bla bla "- Am fost la mol, zise nu-ştiu-care afişînd un zîmbet larg, aşa, cam cît jumate de Chină. - Şi acum te simţi mai bine? O fiţă în plus, două, ceva? i se răspunse." Mall-urile, se ştie, sînt patria fiţelor românilor. Chiar daca "iti lasi fitele acasa", te asigur k n-o sa duci lipsa de ele in mall-urile din Romania. Fiţoşi de toate tipurile, din toate categoriile, cu ifose şi cu strîmbături din nas. Şi le-am văzut doar stand la o masă şi ronţăind ceva înainte de film. Fiţe de "copii" de bani gata, fiţe de dudui din a căror căpăţană dă pe-afară orgoliul neostoit de a avea şi fustiţa aia, da’ parcă e prea roz, şi pantofiorii ăia, da’ parcă nu sunt prea lucioşi, de a sta la masa aia, din colţ, da’ parcă nu e bine, că nu vede etajele inferioare, de a manca nu-ştiu-ce, da’ s-ar putea să se murdărească pe botic şi-o să fie lipicioasă de la ulei… Şi aşa mai departe. Toate sunt, pînă la urmă, fiţe de neam prost. Şi mai toţi sunt flămanzi după fiţele astea. "- Am ieşit în mol, să-mi fac cumpărăturile, dragă. Da, ce ştii tu, am intrat în toate magazinele şi n-am găsit nimic care să-mi placă, îi zise ea prietenei, la telefon, deşi n-are un chior în buzunar şi asta se vede după felul în care se schimonoseşte." Poate de multe ori suntem catalogati fiecare ca avand fite, poate fara sa ne dam seama...dar de fapt, ce inseamna acest cuvant neexistent in dictionar? Care sunt criteriile dupa care ii incadram sau nu pe cei din jurul nostru in aceasta categorie?

ganduri in noapte

http://www.youtube.com/watch?v=6BQoJDHZsGM&feature=related


Traim intr-o lume imperfecta...strazi imperfecte, vreme imperfecta, cersetorul de la coltul blocului, colegii de serviciu, biroul, pixul, telefonul...nimic nu e perfect, si totusi ne place sa credem k tindem spre perfectiune, fara a avea nici cea mai vaga idee despre semnificatia acestui lucru. Vrem o relatie perfecta, o dragoste perfecta, fara sa ne dam seama ca micile imperfectiuni o fac perfecta. Dar ce se intampla cand nu realizam acest lucru? Uitam ca in sufletul nostru imperfectiunea ne face mai mult sau mai putin perfecti, uitam ca exista dragoste, refuzam dragostea de frica unor rani care s-ar putea sa ne doara, uitam sa riscam, sa ne lasam iubiti... Niciodata n-am inteles de ce exista relatii imperfecte, de ce exista nepotriviri? Si cineva mi-a spus banala replica "Fiecare sut in fund, inseamna un pas inainte", si fara a gusta amarul suferintei, dulcele bucuriei nu ar mai avea niciun rost.... Ce sa inteleg din asta? Ca trebuie sa suferim pentru a fi fericiti? Sau trebuie sa plagem, pentru a sti sa pretuim fiecare zambet? Ni se spune sa ne ridicam dupa fiecare esec, sa mergem mai departe...dar daca noi nu am fost invatati sa cadem, si totusi cadem? Ni se pare ca se prabuseste lumea odata cu noi, k suntem tradati, k am cazut in abis, iar sansele de a renaste sunt cu atat mai mici cu cat ne contopim cu aceasta cadere...pana cand devenim noi insine un esec... Nu vreau sa credeti k sunt randurile unei persoane care sufera din dragoste, si vrea sa afle toata lumea acest lucru..nu, sunt cuvintele imbarligate, fara sens, dar totusi pline de inteles, ale unei persoane care n-a invatat sa sufere, a invatat sa mearga mai departe, indiferent de dimensiunea esecului, chiar daca uneori a fost catalogata drept "heartless" ...

Prejudecati fara prejudecati...

“Nu fac asta ca nu-mi sta in caracter, nu vorbesc asa pentru ca nu asa am invatata, nu pot sa actionez asa ca nu ma defineste bla la bla bla…”, sunt putine din frazele cu care ne confruntam zilnic.

De ce nu vrem sa incercam anumite lucruri doar din simplul motiv ca nu ne definesc?oare ne cunoastem atat de bine?

Nu vi s-a intamplat niciodata sa spuneti ca nu va place un lucru fara sa stiti macar cum este? Sau sa nu faceti ceva din incapatanarea de a crede ca nu e bine? Nu vi s-a intamplat sa nu vreti sa mancati ceva doar din cauza faptului ca credeti ca nu va place? Si nu vi s-a intamplat ca o alta persoana sa va faca sa vreti sa incercati acea mancare, sa sa va dati seama uimit ca de fapt va place? De ce in preajma anumitor persoane ne comportam si gandim altfel? Pentru ca acele persoane stiu sa ne faca sa ne purtam fara masca…

Prejudecatile sunt carjele inteligentei, spunea Andre Gide. Nimanui nu-i place sa ii spui ca are idei fixe mai ceva ca un catar, insa ele continua sa apara indiferent de ce ne place noua.

Prejudecatile suntem noi, suntem noi cei carora ne e frica sa fim noi.
Nu ma refer acum la lipsa de prejudecati ca la lipsa de demnitate, doamne fereste, trebuie doar sa incercam sa fim noi insine, fara a lua in seama stereotipurile, fara a ne pasa prea mult de parerile celorlalti oameni cu prejudecati.

Sa iubim sincer, sa sarutam cu pasiune, sa traim intens fiecare clipa, sa facem lucruri pe care nu credeam k le putem face, sa fructificam fiecare moment.

“Viata nu se masoara in numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea” –nu stiu cine l-a zis, dar mi l-a scris Ramona pe un post-it J

ceva simplu si frumos

Anul trecut, in aprilie, Maia Popescu a fost intervievata de Teo cu ocazia celei de a 74-a aniversari.
Teo a intrebat-o ce parere are ea despre batranete.
Si acolo, la televizor, Maia a spus:
,,Ma excita"! In ceea ce priveste modificarile fizice, ea a spus ca sunt multe, ca au loc zilnic, cum este si cazul sanilor ei.
Acestia par ca sunt intr-o cursa: care ajunge la talie mai repede! Publicul a ras cu lacrimi. O femeie atat de simpla si sincera cu vorbe atat de intelepte!
Iata gandurile ei:
- Am invatat ca indiferent ce se intampla, indiferent de cat de rea pare viata azi, viata merge inainte si maine va fi mai bine.
- Am invatat ca poti caracteriza o persoana dupa felul cum se comporta in trei situatii: intr-o zi ploioasa, cand isi pierde bagajul si cand pune instalatia electrica in bradul de Craciun.
- Am invatat ca indiferent de relatia pe care o ai cu parintii tai, tot o sa-ti fie dor de ei cand vor pleca din viata ta.
- Am invatat ca a-ti face un trai nu este sinonim cu a face o viata.
- Am invatat ca viata iti da uneori o a doua sansa.
- Am invatat ca nu trebuie sa mergi prin viata cu mainile gata numai sa primeasca. Este nevoie sa mai arunci si inapoi din ce primesti.
- Am invatat ca de cate ori hotarasti sa faci ceva cu inima deschisa, sigur ai luat o hotarare buna. - Am invatat ca atunci cand am dureri nu trebuie sa fiu eu "centrul universului'.
- Am invatat ca in fiecare zi trebuie sa atingi pe cineva. Oamenii iubesc o imbratisare calda sau o atingere prieteneasca pe spate.
- Am invatat ca oamenii uita ce ai zis sau ce ai facut, dar nu uita niciodata cum i-ai facut sa se simta.
- Am invatat ca am inca multe de invatat.


Lucruri simple spuse de un om simplu

Just another manic Monday

http://www.youtube.com/watch?v=4zgB1Jfpjdw&feature=related

Just another manic Monday, wish it was Sunday….

Lunea, de ce toata lumea uraste ziua asta? Esti in mijocul unui vis, ceasul suna la 6 jumătate, in cazuri fericite, , iti vine sa-l arunci pe geam, cu greu reusesti sa-l programezi peste 10 minute…Ametita inca, te cufunzi in perne, te invelesti, incercand sa profiti de inca putinele pretioase minute de somn, te chinui…alarma enervanta te rapeste din gandurile care ti se infiripa in cap : „ce sa fac sa nu merg azi, mai vreau un pic, ce patesc daca intarzii, sa-mi iau inca o zi de concediu, pe cine sa sun?”

Nu, poti, hai ca poti, si cu ochii pe jumatate inchisi, ajungi la baie…dusul te trezeste din reverie, alergi prin casa, cu ce ma imbrac, ba nu , asta nu, asta nu merge, cum o fi afara?vaaii, mai ai 5 minute si tre sa fugi…ia rimelul, unde-i rujul, nu mai conteaza, te aranjezi la oglinda din lift, asta daca mai ai timp sa-l astepti si nu o iei la sanatoasa pe scari, ca acum s-au trezit toti sa plece, si gata…Esti gata pentru o noua zi, ajungi la serviciu, printre injuraturi si claxoane, ajungi la birou…nu era ce vroiai…si te afunzi in munca si in amintiri de week-end…si small escapes in ireallity…

Inca o luni, inca o saptamana....

Sarah McLachlan - Angel

Spend all your time waiting for that second chance
For the break that will make it OK
There's always some reason to feel not good enough
And it's hard at the end of the day I need some distraction or a beautiful release
Memories seep from my veins
Let me be empty and weightless and maybe
I'll find some peace tonight
In the arms of the Angel far away from here
From this dark, cold hotel room, and the endlessness that you fear
You are pulled from the wreckage of your silent reverie
You're in the arms of the Angel; may you find some comfort here
So tired of the straight line, and everywhere you turn
There's vultures and thieves at your back
The storm keeps on twisting, you keep on building the lies
That you make up for all that you lack
It don't make no difference, escaping one last time
It's easier to believe In this sweet madness, oh this glorious sadness
That brings me to my knees
In the arms of the Angel far away from here
From this dark, cold hotel room, and the endlessness that you fear
You are pulled from the wreckage of your silent reverie
In the arms of the Angel; may you find some comfort here
You're in the arms of the Angel; may you find some comfort here...

Stiu k e trist si melancolic, dar chiar imi place melodia asta
F***ing relaxing :)

Hold me

Don't - Don't close your heart to how you feel
Dream
Don't be afraid the dream's not real
Close your eyes
Pretend it's just the two of us again
Make believe
This moment's here to stay
Touch -
Touch me the way you used to doI know
Tonight could be all I'll have with you
From now on
You'll be with someone else instead of me
So tonight
Let's build this memory for the last time

Hold me now
Don't cry
Don't say a word
Just hold me nowAnd
I Will know though we're apart
We'll always be together
Forever in love
What do you say when words are not enough

Time -
Time will be kind once we're apart
And your tears
Tears will have no place in your heart
I wish I - I could say how much
I'll miss you, when you're gone
All my love
For you will go on and on and

Hold me now
Don't cry
Don't say a word
Just hold me now
And try
To understand that I hope at last you've found
What you've been searching for
And though I won't be there anymoreI will always love you

Don't say a word
Just hold me now
And I Will know though we're apart
We'll always be together
Forever in love
What do you say when words are not enough
What can I say now
My words are not enough.....